România în top negativ – adicția de rețele sociale în rândul copiilor

În 2024, Organizația Mondială a Sănătății a publicat un studiu cu date colectate din 44 de țări, de la trei categorii de vârstă: 11, 13 și 15 ani. Adolescenții au fost întrebați despre utilizarea rețelelor sociale, utilizând inclusiv un chestionar de comportament adictiv în utilizarea rețelelor. Peste 1 din 5 adolescenți din România s-au încadrat în categoria de comportament problematic (adictiv), față de aproximativ 1 din 10 în medie în celelalte țări.

Poate vă gândiți: și ce dacă? Adicția digitală este la fel ca orice altă adicție: de substanțe, de jocuri de noroc, de alcool. Este un comportament pe care îl facem, chiar dacă știm că ne face rău. Chiar dacă știm că ne răpește timpul, că ne face mai nefericiți, suntem captivi nevoii de a continua. Și, la fel ca în alte adicții, de multe ori avem nevoie de ajutor pentru a ieși din adicția digitală, mai ales copiii și adolescenții, al căror creier încă imatur este mai puțin capabil să spună „nu”.

Poate vă gândiți: cum se întâmplă? Rețelele sociale sunt afaceri de miliarde de dolari. Meta (Facebook și Instagram) are o valoare cotată la bursă de patru ori economia României. Valoarea companiilor vine din timpul pe care utilizatorii și-l petrec conectați la rețea, timp în care pot vedea conținut plătit și pot genera date. De aceea, rețelele au echipe de mii de ingineri și cercetători care caută să îi țină pe utilizatori conectați cât mai mult. Algoritmii care ne dau tot timpul ceva nou și interesant, mecanismele sociale prin care ne putem conecta cu alții ca să primim inimioare, toate acestea ne fac să ne simțim bine. Și să căutăm acest sentiment de „bine” din nou, și din nou. Atât de des, încât poate duce la adicție. Mai ales dacă, în offline, viața nu ne oferă la fel de multe bucurii.

Poate vă gândiți: și ce facem? Ca părinți sau educatori, putem face prevenție – le explicăm copiilor, înainte de a primi un telefon sau acces la rețele sociale, despre adicția digitală. Suntem atenți la semnele comportamentului adictiv: a fi constant pe rețele sociale, a fi foarte nefericit când îi este restricționat accesul, a neglija interacțiuni offline și responsabilități din cauza rețelelor. Putem, de asemenea, cere școlilor să nu permită accesul la telefoane în pauze și guvernelor să reglementeze accesul la rețele sociale sub o anumită vârstă.